NEVERMORE
Urasc semnele de exclamare. Nimeni nu se mai mira in ele. Toata lumea urla.
Asta noapte am cosmarit ... mintea mea torcea incetisor despre lucruri trecute si petrecute.
Sunt anumite cuvinte de-ale tatalui meu care parca-mi apartin - e vorba de lupi, de taramuri nordice, despre o lume in deriva... Si tata a gasit un taram cu cer fara sfarsit, cu vise fara sfarsit unde omul n-a pus piciorul. El tipa NEVERMORE! Mie nu-mi plac tipetele, mai ales noaptea si atunci cuvintele noastre se confunda si noi rostim impreuna: Neobisnuit stralucesc stelele, in acele momente dincolo de miezul noptii astrul capata culoarea normala si cei doi lupi inceteaza sa mai urle si sufletul alearga si sufletul meu este cerc.
Asta noapte am cosmarit ... mintea mea torcea incetisor despre lucruri trecute si petrecute.
Sunt anumite cuvinte de-ale tatalui meu care parca-mi apartin - e vorba de lupi, de taramuri nordice, despre o lume in deriva... Si tata a gasit un taram cu cer fara sfarsit, cu vise fara sfarsit unde omul n-a pus piciorul. El tipa NEVERMORE! Mie nu-mi plac tipetele, mai ales noaptea si atunci cuvintele noastre se confunda si noi rostim impreuna: Neobisnuit stralucesc stelele, in acele momente dincolo de miezul noptii astrul capata culoarea normala si cei doi lupi inceteaza sa mai urle si sufletul alearga si sufletul meu este cerc.
Comentarii