vineri, 21 mai 2010

jam session

Ascult muzica si de toate felurile in ultima vreme. Sunetul devine foarte suplu cand il lasi sa-si urmeze cursul si e vizibil, apare in intersectii, are culoare, ii poti pipai textura, se intinde cu degetele, se improvizeaza... cauta sa-si gaseasca fagasul.

Nu stiu inca nici ce legatura are ce zic acum cu ce-am spus mai-nainte, mi-e cert ca am fost dresati sa ne ferim mereu de cate ceva. Nu vorbi, nu te intoarce din drum, nu visa, nu intreba, nu, nu privi direct, nu, nu si tot asa si tot asa...

Mai conteaza sa nu ce? Castelul asta are mereu o camera secreta, asa-i povestea,na. Cand aflii de ea, gaura cheii devine castelul. Apoi teama ca ai putea fi prins si esti prins... Sunetul asta foarte suplu se ascute... Uita-te la mine cum ma uit unde vreau... e jam session, am alibi... grozavie, grozavenie... un soi de neliniste in care simturile sunt ascutite.

sâmbătă, 1 mai 2010

toti oamenii mari au fost candva copii. (dar putini dintre ei isi mai aduc aminte)

- Maria Ta... peste cine domnesti?
- Peste tot, raspunse regele cu toata dezinvoltura.
- Peste tot?
Regele facu un semn usor si ii arata planeta lui, celelalte planete si stelele.
- Peste toate astea? zise micul print.
- Peste toate astea!raspunse regele.
Caci nu era doar un monarh absolut, ci si un monarh universal.
- Si stelele te asculta?
- De buna seama ma asculta. Numaidecat ma asculta. Caci nu ingadui nesupunerea.

Arhivă blog