jam session

Ascult muzica si de toate felurile in ultima vreme. Sunetul devine foarte suplu cand il lasi sa-si urmeze cursul si e vizibil, apare in intersectii, are culoare, ii poti pipai textura, se intinde cu degetele, se improvizeaza... cauta sa-si gaseasca fagasul.

Nu stiu inca nici ce legatura are ce zic acum cu ce-am spus mai-nainte, mi-e cert ca am fost dresati sa ne ferim mereu de cate ceva. Nu vorbi, nu te intoarce din drum, nu visa, nu intreba, nu, nu privi direct, nu, nu si tot asa si tot asa...

Mai conteaza sa nu ce? Castelul asta are mereu o camera secreta, asa-i povestea,na. Cand aflii de ea, gaura cheii devine castelul. Apoi teama ca ai putea fi prins si esti prins... Sunetul asta foarte suplu se ascute... Uita-te la mine cum ma uit unde vreau... e jam session, am alibi... grozavie, grozavenie... un soi de neliniste in care simturile sunt ascutite.