... celor dusi

Caci din negrele minute ale nebuniei, pururi se trezeste mai sclipitor
Cel care rabda pe pragul impietrit
Si-l imbratisaza navalnic albastrul racoros si luminoasa topire a toamnei,

Casa linistita si legendele padurii,
Masura si lege si potecile cu luna ale celor dusi.

(Georg Trakl - Metamorfoza raului - din CANTECUL CELUI PLECAT)

E pentru prima data cand deschid cartea primita acum 8 ani si nu stiu ce-mi veni, dar, in orice caz, am cunoscut un om care a trait demult, inasprit, melancolic si atipic, despre a carui viata am aflat prin cateva randuri si fiindca nu mai pot citi o carte de la cap la coada ca omu`,l-am primit asa, brutal, in fata si m-am gandit ca-i ciudat ca eu sa citesc azi dintr-o carte pe care un prieten mi-a cadorisit-o acum 8 ani... Si un ocean de viata la malul caruia sa va reculegeti din cand in cand, scria.