insuportabila usuratate

Bag seama ca traim ca si cum ne-am dori sa suspendam limitele. Punctul de vedere ne devine imponderabil, se schimba cu o asemenea usurinta incat reperele obisnuite se dilata si devin pastoase.

Suportand prea putin o asemenea lejeritate, ea devine locul in care se coace o hotarare: brusc ca o taietura intr-un spatiu amorf, aducand aminte de vreun reper cum ar fi linia orizontului.

Ma gandesc ca ne asemanam cu fluturele iesit din cocon, pulsand pana cand orizontala si verticala se amesteca. Apoi fluturele se aseaza pe corola vreunei flori, fixand reperele.

Spre deosebire de noi, fluturele aduna in lejeritatea lui metamorfoze lente. El suporta toate latentele de care noi ne ferim pentru a nu ne relativiza miscarea.

Ciudati sunt oamenii...

Postări populare